Deși în anii ‘90 Craiova a pornit cu un avantaj față de celelalte mari orașe din România, în special la capitolul industrie, la 34 de ani distanță în care administrația locală a purtat aceeași culoare politică, orașul nostru a rămas în urmă față de orașe precum Cluj, Timișoara, Iași, Oradea, Brașov. Nu e de mirare faptul că cei mai mulți tineri aleg să plece către alte orașe sau alte țări după terminarea liceului sau a facultății. Oportunitățile de a dezvolta o carieră de succes în Craiova sunt extrem de limitate. Lipsa locurilor de muncă, în special a celor bine plătite și-a spus cuvântul. Conform datelor recensământului din anul 2020 a rezultat o medie de 3500 de oameni care părăsesc Craiova în fiecare an.

Cauzele acestui decalaj gravitează în jurul lipsei de încredere în capacitatea administrației locale de a asigura un mediu investițional obiectiv, constructiv și colaborativ de dezvoltare a afacerilor. Dimpotrivă, Craiova și județul Dolj s-au remarcat prin lipsa investițiilor în infrastructură, în special în cea de transport (drumuri de mare viteză, cale ferată, transport pe Dunăre) care să ne conecteze cu vestul Europei sau prin scandaluri de corupție și favorizarea clientelei de partid: primar condamnat pentru mită în Primărie, proiecte în care au fost atrase companii private, cum este cazul Lidl, dezvoltate ilegal pe terenuri aparținând unor politicieni locali, exceptarea de la regulile de urbanism pentru anumiți dezvoltatori imobiliari, etc. Acest peisaj decredibilizează orașul nostru și alungă marii investitori.

Pentru a ieși din această situație, administrația locală trebuie să devină obiectivă și să dovedească un interes real pentru susținerea antreprenorilor locali și în egală măsură pentru atragerea de noi investitori în orașul nostru.

La începutul anului 2023, conform răspunsului pe care ni l-a transmis Primăria Craiova, 280 de străzi erau neasfaltate și 729 asfaltate. Cu alte cuvinte mai bine de un sfert dintre străzile Craiovei nu sunt asfaltate. Periferia orașului a rămas captivă în secolul trecut grație lipsei de interes a celor care au condus orașul 34 de ani care au preferat întotdeauna fântâni arteziene sau chiar “coridoare de arteziene” în defavoarea zonelor periferice.

Obiectivul nostru va fi acela de a asigura prioritar utilități și asfalt pe toate străzile Craiovei.

Decizia asupra proiectelor de infrastructură rutieră importante se va lua numai în urma consultării specialiștilor în domeniul urbanismului și nu din birou așa cum s-a înrădăcinat obiceiul în Primăria Craiova. Un exemplu emblematic al eșecului administrațiilor precedente îl reprezintă chiar cele două pasaje (subteran și suprateran) realizate în zona Universității din Craiova, pasaje care pornesc din cea mai aglomerată intersecție din oraș și niciunul nu o traversează. Pasajul subteran este un proiect care mai mult încurcă pentru că reduce posibilitățile de traversare a intersecției de la Universitate de pe bulevardul Carol către strada Arieș printr-un pasaj suprateran dată fiind diferența de nivel. Identificarea unei soluții prin consultarea specialiștilor este o prioritate pentru noi.

Învățământul craiovean a ocupat un loc de frunte în ierarhia instituțiilor de învățământ din România. În ultimul deceniu putem constata cu ușurință declinul treptat al instituțiilor de învățământ din orașul nostru fie că vorbim de universitățile craiovene, de licee sau școli gimnaziale. Ne mândrim cu câteva licee și școli generale care în continuare se mențin printre cele mai bune din țară, dar care se transformă din ce în ce mai mult în pepiniere pentru universități din alte orașe din România sau din alte țări.

Deși în ultimii ani au fost făcute investiții în sistemul de sănătate, în special în clădirile existente ale celor trei spitale aflate în subordinea Primăriei, pentru a putea vorbi de servicii de sănătate la standarde ridicate, administrația locală trebuie să facă mult mai mult decât atât. Vom prioritiza proiecte și demersuri care să ridice valoarea serviciilor de sănătate oferite craiovenilor la standarde europene:

• Spitalul de Pediatrie trebuie să devină realitate. Există un studiul de fezabilitate aprobat de consiliul Local în 2022 care estimează costurile la 478.512.717,23 lei. Sursele de finanțare menționate de autorități sunt destul de vagi (fonduri proprii, credite bancare, alocatii de la bugetul de stat/local, credite externe garantate sau contracte de stat, fonduri externe nerambursabile) ceea ce de obicei înseamnă că n-au o idee clară de unde vor să ia banii. Pentru acest proiect avem la dispoziție fonduri europene prin Programul Operațional Sănătate. Propunem derularea investiției în colaborare cu Asociația Dăruiește Viață, sigura entitate din România care a reușit construirea unui spital de la zero în ultimii 34 de ani și care dispune de experiența necesară derulării unui astfel de proiect;
• Centre de îngrijiri paliative și echipe de îngrijire la domiciliu;
• Prioritizarea investițiilor în aparatură și dotări în funcție de nevoile reale ale pacienților și nu în funcție de simpatia pentru un manager sau altul;
• Dotarea corespunzătoare a centrelor de permanență existente și deschiderea unor centre noi, astfel încât în fiecare cartier să avem un centru de permanență. Aceste centre pot prelua o parte din încărcarea serviciului de urgență dacă dotarea le permite să facă investigații medicale de bază;
• Organizarea examenelor de ocupare a tuturor posturilor din spitale printr-un proces transparent, deschis la care să asiste societatea civilă;
• Stabilirea de obiective măsurabile pentru managerii de spitale;
• Existența unui asistent social în serviciile de urgență pentru preluarea persoanelor vulnerabile. În prezent cadrele medicale alocă foarte mult timp acestor persoane pentru oferirea de servicii din afara sferei medicale;
• Dotarea cabinetelor medicale din școli și implicarea cadrelor medicale din aceste cabinete în procesul de educație prin sustinerea diverse cursuri cum ar fi de prim ajutor, de ingrijire;
• Lucrări de reparații pentru clădirile fostelor dispensare/policlinici de cartier în care funcționează cabinete medicale (spații concesionate/închiriate de medicii de familie cf. HG884/2004). Există astăzi în Craiova cabinete de medicină de familie care funcționează în spații improprii activităților medicale.

Craiova are un plan de mobilitate urbană. El a servit doar ca premiză pentru a bifa birocratic o condiție pentru accesarea fondurilor europene. Din nefericire el nu a fost implementat și cel mai probabil trebuie actualizat și respectat.

Traficul urban a crescut vizibil în ultimii ani iar acest lucru este resimțit de toți craiovenii. Rezolvarea sau mai bine zis ameliorarea problemei traficului nu se poate realiza peste noapte. Este un proces lent care trebuie început imediat și pentru care nu există soluții miraculoase cu atât mai puțin într-un oraș cu străzi înguste cum este Craiova.

Pe termen scurt este esențial ca traficul să nu se amplifice iar în acest sens regulile de urbanism trebuie actualizate astfel încât să nu mai permită construirea de clădiri rezidențiale foarte mari în zonele foarte aglomerate și să asigure dezvoltarea de servicii publice în cartiere pentru a reduce deplasările.

Tot pe termen scurt pe baza unui studiu de trafic se pot institui sensuri unice care să fluidizeze traficul în zonele care astăzi sunt aproape blocate la ore de vârf.

Autovehiculele de transport marfă pentru aprovizionare și utilitarele ce asigură servicii publice își vor desfășura activitatea în afara orelor cu trafic intens.

Pe termen mediu, Craiova trebuie să dispună de parcări de tip Park&Ride conectate la rețeaua de transport în comun și transport școlar la intrările în oraș.

După mai bine de 15 ani de la întocmirea Planului Urbanistic General anterior, la Craiova este în lucru un nou Plan Urbanistic General (PUG), realizat în sistem GIS lucru ce va permite persoanelor implicate – proprietari, autorități și proiectanți o utilizare mai ușoară a acestei unelte. Prioritatea numărul unu va fi accelerarea procedurii de avizare și adoptare a PUG-ului după rezolvarea miilor de observații făcute în cadrul dezbaterilor publice avute, observații care în mod obligatoriu trebuie să se regăsească în documentul final. Problema spațiilor verzi care în propunerea supusă dezbaterii publice în august 2023 nu îndeplinește norma legală de 26 mp/cap de locuitor va trebui rezolvată înainte de etapa avizării. Este necesară punerea în acord a regulamentelor zonelor protejate, a regulamentului de parcări cu prevederile P.U.G. și a Regulamentului Local de Urbanism aferent.

Serviciul Disciplina în Construcții și Afișaj Stradal din cadrul Poliției Locale va opera o aplicație on-line care va afișa documentațiile de urbanism autorizate (certificate de urbanism, autorizații de construire, anunțuri de incepere lucrari) și care va avea si o zonă de sesizari unde pot fi automat transmise din partea cetățenilor eventualele probleme/abateri.

Ne propunem accelerarea cadastrării domeniului public al Municipiului Craiova; la ora actuală Craiova este o pată neagră pe hartă. Doar câteva dintre arterele principale sunt cadastrate iar pentru realizarea unui management corespunzător al suprafețelor din domeniul public, acest lucru trebuie finalizat cât mai repede.

Identificarea suprafețelor de teren trecute în mod abuziv din zone de spații verzi în zone cu alte destinatii și anularea documentațiilor de urbanism adoptate prin eludarea legii este o prioritate. Craiova a pierdut în ultimii douăzeci de ani circa 237 ha adică 38% din subzona parcuri existentă în PUG 2000 iar propunerile de extindere a acestor zone in PUG 2023/2024 sunt în zone marginale ceea ce nu este o practică corectă din punct de vedere al calității aerului, deci vor trebui identificate suprafețe în alte zone funcționale în care să fie înființate plantații de arbori. Finalizarea Registrului spațiilor verzi este absolut necesară.

Ne propunem adoptarea prin Hotărâre de Consiliu Local a duratelor de valabilitate pentru documentațiile de urbanism emise în anii trecuți fără durată de valabilitate. Exista un număr important de documentații tip PUZ (Plan Urbanistic Zonal) care au fost adoptate fără durată de valabilitate deși legea prevede expres că acestea trebuie sa aibă o durata de valabilitate ce nu poate depăși pe cea a PUG și anume 10 ani. Astfel, nu ne vom trezi cu proiecte autorizate acum mai bine de 10-15 ani pe baza unor parametri urbanistici expirați care nu mai corespund nevoilor actuale ale orașului.

Transparentizarea deciziilor Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului și Urbanism prin deschiderea accesului public la ședințele acesteia (fizic sau online) și la documentele puse în discuție. Se vor demara documentații de urbanism de tip PUZ pentru zona istorică protejată și zonele adiacente acesteia, cu caracter de locuire individuala, zone în care se găsește un număr mare de imobile cu valoare arhitecturală care nu au fost înscrise în lista de monumente istorice. Documentațiile elaborate vor stabili clar parametrii urbanistici maximali ai parcelelor pentru eliminarea fenomenelor de blocuri între case.

Regulamentul Local de Urbanism trebuie modificat pentru a permite autorităților locale să condiționeze construirea proiectelor rezidențiale ample de construirea și donarea către municipalitate a spațiilor de servicii publice necesare zonei cum ar fi: școli, grădinițe, piețe, spații comerciale, locuri de joacă pentru copii, parcări suficiente, etc.

În prezent, persoanele aflate în situații de vulnerabilitate din cauza vârstei, dizabilității sau situației materiale primesc o prestație socială, un ajutor în bani care nu acoperă nici pe departe nevoile cu care se confruntă și care nu le rezolvă nici pe departe problemele.

În contextul îmbătrânirii populației și al creșterii numărului de persoane cu dizabilități este absolut necesară implicarea autorității locale, prin Serviciul de asistență socială, în crearea și dezvoltarea de servicii în comunitate, adaptate nevoilor specifice ale acestor persoane.

Pentru copiii cu dizabilități este necesară accesibilizarea reală a spațiilor publice, inclusiv a școlilor, grădinițelor și locurilor de joacă. În paralel, este necesară extinderea centrelor de recuperare, cu terapii specifice vârstei și tipului de dizabilitate precum și înființarea unor noi centre. În prezent, costurile aferente unor asemenea terapii oferite de furnizorii privați sunt prohibitive pentru marea majoritate a familiilor, iar serviciile oferite la nivelul municipiului au un număr limitat de beneficiari.

Pentru tinerii și adulții cu dizabilități aflați în grija familiilor sunt necesare centre de zi deservite de personal specializat, cu terapii ocupaționale/de recuperare. De asemenea, în contextul dezinstituționalizării persoanelor cu dizabilități din centrele rezidențiale, serviciile trebuie să includă locuințe protejate arondate unor centre de zi.

Conform datelor oferite de Institutul Național de Statistică, începând cu anul 2000, populația vârstnică a întrecut numeric populația tânără, iar la 1 ianuarie 2017 ponderea populației de 65 ani şi peste era mai mare decât ponderea populaţiei de 0-14 ani (17,8% faţă de 15,6%), situaţie care explică identificarea persoanelor vârstnice ca unul din principalele grupuri vulnerabile.

Este necesară creșterea numărului beneficiarilor de servicii de îngrijire la domiciliu, având în vedere faptul că, la nivelul anului 2023 în Craiova numai 139 de vârstnici au beneficiat de aceste servicii.

La nivel național, s-a constatat o creștere a numărului de cazuri sociale din spitale; după efectuarea de tratamante/intervenții medicale aceste persoane nu pot fi, de multe ori, externate (vârstnici singuri, persoane cu dizabilități, copii proveniți din medii defavorizate etc). Dacă pentru copii există centre de primire în situații de urgență, acest lucru nu este valabil și pentru adulți, iar identificarea și luarea unei măsuri adecvate de protecție necesită timp.

De aceea este necesară colaborarea serviciilor de asistență socială cu unitățile medicale din oraș, în vederea identificării celor mai bune soluții pentru persoanele cu dizabilități, afecțiuni cronice sau boli aflate în stadiu terminal lipsite de sprijin familial. Înființarea unui centru de criză, în parteneriat cu DGASPC, poate fi o soluție pentru persoanele din grupuri vulnerabile, până la luarea unei măsuri de protecție potrivită nevoilor beneficiarului.

La nivelul municipiului trebuie dezvoltate servicii de îngrijire paliativă, fie la domiciliu, fie în centre, prin dezvoltarea de parteneriate cu societatea civilă și prin accesarea de fonduri europene. Pentru persoanele care suferă de boli grave aflate în stadiu terminal, îngrijirea acordată de familie nu poate suplini asistența de specialitate.

Locuințele sociale de care dispune Municipiul Craiova fie sunt repartizate discreționar, lipsit de transparență, fie nu sunt suficiente. Altfel nu se explică situația unor familii care își cresc copiii de mulți ani în spații improvizate, improprii locuirii în mai multe zone ale orașului. Creșterea numărului de locuințe sociale și transparentizarea completă a procesului de atribuire sunt măsuri care ar face diferența pentru aceste familii.

Ne vom asigura că administrația locală va accesa fondurile oferite prin programul european Garanția pentru copii, program al Uniunii Europene menit să asigure acces la educație timpurie, cel puțin o masă caldă pe zi, susținere în activitățile educaționale, acces la sănătate și condiții de locuire decente pentru copiii în situații vulnerabile. Programul este finanțat din fonduri alocate prin Mecanismul de Redresare și Reziliență și prin Fondul Social European și se desfășoară în perioada 2022-2030.

Craiova deține infrastructură pentru practicarea sportului de performanță. Ceea ce lipsește este infrastructura prin care să încurajăm practicarea sportului de masă. Ne dorim să facem din Craiova un oraș în care activitatea fizică este în centrul atenției. Avem foarte mulți suporteri ai echipelor sportive, dar prea puțini cetățeni care practică sportul ca mod de viață. Prioritatea noastră este crearea unui mediu propice pentru ca toți locuitorii, indiferent de vârstă, să se implice în diverse activități sportive.

Rolul administrației locale este să încurajeze practicarea sportului în rândul tuturor cetățenilor și nu acela de a subvenționa sau de a finanța direct sau indirect cluburile sportive private de performanță sau de a închiria baze sportive la prețuri preferențiale.

Primăria se poate implica direct în stimularea sportului, astfel:

• deschiderea curțile școlilor pentru craioveni în afara orelor de curs și reabilitarea acestora acolo unde este nevoie. Școlile dispun de terenuri de sport iar dată fiind amplasarea lor în toate cartierele ar favoriza imediat practicarea sportului în rândul cetățenilor;
• amenajarea terenurilor de sport în zonele rezidențiale. În ultimii ani Primăria a achiziționat terenuri ce ar putea fi folosite în acest scop;
• Susținere financiară pentru organizarea competițiilor sportive școlare;
• Abonamente Water Park subvenționate pentru copii în funcție de veniturile familiei;
• Organizarea de evenimente și târguri sportive în colaborare cu cluburi și ONG-uri, pentru a promova sportul și pentru a informa tineretul despre opțiunile disponibile pentru practicarea sportului în orașul nostru;
• Susținerea practicării sportului pentru copiii din medii defavorizate, pentru a le oferi șanse egale de a se implica și de a se dezvolta prin intermediul sportului.

Municipalitatea trebuie să sprijine și să întărească autonomia instituțiilor de cultură din Craiova.

Din păcate, politizarea poate ajunge chiar să compromită actul cultural, așa cum s-a văzut în iarnă, când Filarmonica a fost la un pas distanță de a deveni orchestră simfonică, prin desființarea Coralei Academice.

Managementul profesionist, depolitizarea ocupării funcțiilor de conducere, însoțite de o comunicare adecvată, vor ajuta instituțiile de cultură să-și păstreze locul cuvenit în comunitate.

În ultimii ani s-au organizat din ce în ce mai multe evenimente culturale, chiar și în cartierele orașului, iar acest lucru trebuie continuat și îmbunătățit. Contractarea unor consultanți privați din domeniul managementului cultural care să ajute la promovarea și derularea activității culturale poate reprezenta o soluție viabilă.

Patrimoniul construit este cel mai de preț diferențiator cu care Craiova se poate remarca la nivel național și internațional. Orașul nostru are cele mai multe case boierești după București, multe dintre ele înscrise pe lista monumentelor istorice. Din nefericire unele dintre ele sunt lăsate în paragină mai mult sau mai puțin intenționat pentru satisfacerea unor interese imobiliare. În această situație se regăsesc inclusiv imobile aflate în proprietatea Primăriei Craiova.

Strategia de promovare turistică a Craiovei trebuie să graviteze în jurul acestui uriaș potențial al orașului.

Propunem crearea în cadrul primăriei a unui departament însărcinat cu păstrarea, restaurarea si punerea in valoarea a patrimoniului construit actual – circa 1000 de case boierești. Acesta va avea ca principală sarcină inventarierea clădirilor, documentarea propunerilor de clasare ca monument istoric, facilitarea întocmirii de documentații de restaurare și identificarea oportunităților de finanțare a lucrărilor incluzând aici și un aport anual de la bugetul local. Vor fi prioritizate clădirile în risc de prăbușire sau în stadiu avansat de degradare.

Departamentul va funcționa în permanentă consultare cu organizații profesionale relevante din domeniu precum Ordinul Arhitecților din România și Uniunea Arhitecților din România .

Parcul Nicolae Romanescu – alături de casele boierești este cel mai important obiectiv turistic-monument istoric din Craiova. Propunem înființarea unui organism avizator format din specialiști și reprezentanți ai societății civile care să se pronunțe pe deciziile administrative ce privesc Parcul Nicolae Romanescu, organism pro-bono ce va aviza bugetul de venituri și cheltuieli, planurile de investitii, lista de manifestări propuse a avea loc, orice alte acte privitoare la monument.

Creșterea suprafețelor de spațiu verde, întreținerea și amenajarea acestora va reprezenta o prioritate pentru noi.

Locurile de joacă din toate cartierele vor fi întreținute (nu doar pe hârtie cum se întâmplă în prezent) și vor fi supravegheate video. De asemenea echipamentele vor trebui să fie adaptate și pentru nevoile persoanelor cu dizabilități.

Administrația actuală a orașului este una cu circuit închis. Cetățenii au acces la ședințele de Consiliu Local în limita locurilor disponibile în sală. În acest sens a fost aleasă o sală mică, neîncăpătoare. Dreptul la cuvânt îl poți avea numai dacă primești invitație de la primar. Nici măcar parlamentarii, care conform Codului Administrativ au dreptul să ia cuvântul în ședințe, nu au putut să-și exercite acest drept. Ba mai mult, în mod nelegal, solicitările parlamentarilor de a lua cuvântul au fost supuse la vot iar majoritatea aflată la putere a refuzat sistematic acest lucru.

De ceva timp, ședințele de Consiliu Local s-au mutat în mediul online ca să nu mai deranjeze nimeni liniștea aleșilor.

Consultarea cetățenilor, în puținele situații în care a avut loc, a fost un simulacru. Aleșii noștri au considerat că știu mai bine și n-au nevoie de opiniile craiovenilor.

Transparența și consultarea societății civile și a craiovenilor este obligatorie pentru noi.

Președinții de asociații de proprietari au fost tratați ca simpli executanți de ordine primite din partea primăriei și nu ca parteneri. Ei sunt cei care cunosc foarte bine nevoile comunităților pe care le reprezintă motiv pentru care consultarea lor este esențială.

Primăria Craiova nu a publicat până în acest moment un registru al tuturor proprietăților deținute, nici cine le utilizează, nici prevederile contractuale, nici data expirării contractelor. Acest lucru trebuie să se schimbe.

Documentele publicate de Primărie sunt de cele mai multe ori fișiere scanate ce nu pot fi procesate automat. Ne propunem publicarea documentelor (studii, hotărâri de CL, inclusiv documentația care a stat la baza aprobării lor) în format deschis.

Contractele încheiate de Primărie trebuie publicate pe site-ul instituției așa cum se întâmplă în alte orașe.

Craiova pierde sistematic oportunități de finanțare europeană. Am ratat ocazia de a finanța: construirea de creșe, programul Rabla Local, amplasarea de stații de încărcare pentru autoturismele electrice, construirea de piste de biciclete. În același timp Primăria Craiova se concentrează pe finanțări de la bugetul de stat sau credite bancare.

Echipa care gestionează proiectele cu finanțare europeană trebuie profesionalizată și întărită astfel încât Craiova să beneficieze de toate oportunitățile de finanțare pe care UE ni le oferă.

Animalele comunitare nu pică din cer pe străzi sau pe domeniul public.

Se află acolo din două cauze: neglijență și abandon.

De animalele abandonate se ocupă în prezent câteva ONG-uri și mulți craioveni care salvează, îngrijesc, găzduiesc provizoriu, găsesc adoptatori, cu mari eforturi, personale și financiare.

Craiova are nevoie de adăposturi care să fie mai mult decât o anticameră a morții pentru câinii comunitari. Pe lângă responsabilizarea populației prin programe de informare și sterilizare gratuită, avem nevoie de adăposturi care să ofere inclusiv servicii veterinare de urgență, precum și promovarea adopției.

O protecție a animalelor eficientă presupune în primul rând colaborarea cu persoanele care au experiență în salvarea lor.

De aceea, propunem:

1. Concesionarea serviciului de protecție a animalelor către asociații de profil în vederea administrării adăpostului de la Breasta, așa cum prevede legislația în vigoare.

Rolul unui adăpost este acela de a îngriji animalele comunitare/abandonate și de a facilita adopția, inclusiv adopția la distanță, și NU de a le omorî. Este necesară prelungirea termenului în care animalele pot fi adoptate și organizarea de târguri de adopții. Este de asemenea necesară colaborarea cu ONG-uri și cabinete veterinare, pentru a asigura tratament și îngrijire corespunzătoare animalelor din adăpost.
Eutanasierea trebuie permisă numai în cazul animalelor foarte agresive sau bolnave în stadiu terminal.

2. Finanțarea programelor de sterilizare pentru câini și pisici în colaborare cu cabinetele veterinare.

3. O politică mai strictă de amenzi pentru cei care abandonează animale/nu le sterilizează.